Finala de la triplusalt de mâine a Europenelor indoor de la Paris anunță un duel unu la unu. Recordmenul mondial, Teddy Thamgo, contra Marian Oprea. Aseară, în calificări, românul a încheiat pe 3, cu 17,00 m din prima încercare. La următoarele două a renunțat.
Palatul Bercy e luat cu asalt de fani din toată lumea. Mămici cu pitici de mână, vânători de autografe de pe alte meridiane, asiatici ce confundă arena cu un mall în căutare de Louis Vuitton, dar și spanioli fanatici înfășurați în roș-galbenul ștanțat cu chipul lui Xavi. Colorați sunt și băieții care vor să-ți bage pe gât un bilet la suprapreț. În franceză, desigur. Nimic nou! Am mai văzut scena și-n România și facem turul mastodontului cu pereți din iarbă cam în 15 minute. Urcăm scări, coborâm scări și iar urcăm. E o zonă propice atleților. Unii își încordează gambele ca la antrenament pe betonul gri. Alții preferă să bătătorească aleile parcului din vecinătate în așteptarea probelor. Și vine sesiunea de dimineață! Cristina Bujin se califică în finala de la triplusalt și cam atât pentru români.
Poate mai mult spre după-amiază? Poate! Sângele le clocotește în vene încă din autocar. Și-au înfundat urechile cu bași de tot felul și au pulsul 120. Oprea vine cu două ore înainte, Vorovenci, Lavric și Nunu fac încălzirea în parcul din fața sălii pentru proba de 800 m, dar nu urcă niciunul într-o fază superioară. Și nici Bobocel sau Doagă la 1.500 m. Și așteptăm tot punctul culminant. Calificările de la triplusalt. Sunt 23 de concurenți, Oprea e plasat ultimul! „L-au pus așa ca să-și piardă din încălzire sau să se plictisească!”, spune un cârcotaș din delegație. Oare? Nici vorbă. Căci pentru „Struț” nu există nici Thamgo și nici vocea amfitrionului care se suprapune cu muzica. Un fond sonor mai enervant ca o pianină aruncată pe scări. Cum s-or putea concentra oamenii ăștia? „Doar de Oprea se teme Thamgo”, ne spune un jurnalist francez. O știi el ceva! Căci piteșteanul sare 17 m din prima încercare. A luat baremul (16,95 m) de intrare în finală. E pe doi după francez (17,06 m), dar cade pe trei până la final. Ce mai contează? Maine sunt șase încercări. Hai Struțule!
Am trecut un hop. Dar rămân la fel de concentrat pentru finală. Publicul nu mă sperie Marian Oprea 17,37 metri este cea mai bună săritură reușită de Oprea în acest an, la Stocklom
Înghite mii de fire de nisip
În debutul Europenelor indoor de la Pars Bercy, triplusaltista Cristina Bujin (foto, prima din stânga) s-a clasat ieri pe locul 7 la general în calificări (14,22 m – season best), iar azi (ora 15:45, TVR 3 și Eurosport) va lua startul în lupta pentru medalii.
La o plimbare cu vaporașul pe Sena, eleva Lenuței Dragomir face salturi prin trecut. Povestirea durează cam cât drumul pe apă de la Turnul Eiffel la Notre-Dame.
Sora regretatului campion la lungime, Claudiu Bujin, învins de un cancer nemilos, duce tradiția familiei mai departe. A început cu lungimea, dar s-a reprofilat treptat. „Am pus piciorul… tot în prag. Dar la triplusalt și am luat totul ca pe o joacă la început. Acum, am ajuns să-mi amenajez în holul casei un panou plin cu diplome și medalii”, povestește constănțeanca, în timp ce un coleg o chestionează pe seama aptitudinilor nautice. „Doar sunt din Constanța, înot OK, dar pe Sena nu cred că aș putea să mă mențin la suprafață!”. Tipa e jovială, e mereu cu gândul acasă, la părinții ei și la câinele mops, singurele suflete pe care le-ar lua cu ea pe o insulă pustie. Fără nisip! Căci, de multe ori, iese din groapa de sărituri cu o adevărată mască! „Înghit mii de fire de nisip după o săritură, dar m-am obișnuit”. În rest, dintr-un elan și trei pași uriași poate urca scările până la etajul 1 sau poate trece strada. „Și chiar un careu de fotbal”, completează ea. Demonstrațiile? După concurs, cine știe, poate după o eventuală medalie azi, în finala de la triplusalt.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER